Nu stiu unde esti. Imi lipsesti. Imi lipseste naivitatea, copilaria, mama mea.
Mi-e dor de ea, mi-e dor sa o privesc cu admiratie. Mi-e dor sa te iubesc fara sa doara, fara sa ma intreb daca e vreo greseala.
Mi-e dor sa ma sustii, sa stiu ca orice s-ar intampla vei fi acolo tinandu-ma de mana...mi-e dor sa imi canti de noapte buna.
Imi lipeste vocea ta, chipul tau, felul cum zambeai...cald. Cum erai cea mai frumoasa...erai mama mea.
Mi-e dor sa ma intrebi daca mi-e foame, daca mi-e bine...daca doare.
Mi-e dor sa fi modelul meu, sa iti port margelele...sa fi muza mea.
Imi lipseste felul in care ma imbratisai si felul in care ma zgaltaiai fara sa imi placa atunci cand eram suparata. Cum incercai sa ma faci sa zambesc.
Mi-e dor sa cred in tine.
Nu stiu unde esti. Nu stiu ce ar trebui sa simt, sa cred, sa spun.
Calc stramb condusa de frustrare, arunc peste umar vorbe amare. Si stiu ca te ranesc si pe moment cred ca nu`mi pasa...realizez imediat ce am plecat de-acasa.
Si nu`mi pot cere scuze, ar fi prea mult...si doare cand te vad ca si tu faci la fel...si e absurd. Si nu stiu daca.ti pasa, daca ma mai iubesti, daca nu cumva te-ai saturat de mine si ma regreti.
Si nu stiu cum sa.ti spun ca ma ranesti, asa ca te ranesc si eu.
Si ma prefac ca-s rece si ca nu imi pasa, ca ma descurc si singura, dar numai eu stiu cum ma simt cand ies din bloc si ma uit dupa tine la fereastra.
Si ma gandesc ca te-am lasat acolo, iar tu nu ai facut nimic...
Si nu stiu ce-i cu tine, unde-ai plecat. Nu stiu decat ca nu mai esti...si stiu ca nu te mai intorci. Si lasi in urma doar o amintire, o legatura stransa dintr-un capot si o lumina stinsa din bucatarie.
Si incerc sa fiu putrenica in fata lor, a ta, a tuturor si sa arat ca ma descurc...dar numai eu stiu cum ma simt cand pun capul pe perna fara sa dorm cu obrazul ud.
Imi pare rau ca mi-e frica sa te caut, mi-e frica ca nu o sa vrei sa-mi raspunzi...
Si doare fiindca stiu ca n-o sa.ti spun nimic...nestiind cum as putea sa iti explic, ca te iubesc cu-acelasi suflet mic...
Imi pare rau ca te ranesc cu adevar, si doare...ca nu ti-am luat un martisor...simt ca mor
Si doare si mai tare ca nici nu stiu cui sa i`l dau, caci nu mai am adresa ta...
...Stiu doar ca e 8 martie...iar tu esti mama mea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu